06/09/16

Abertura ufìtziu limba sarda - Annu 2016

Si dat a ischire chi s'ufìtziu limba sarda de Pianalza-Montiferru est torra operativu dae su mese de austu pro more de su contributu regionale chi ìntegrat su finantziamentu de s'annualidade 2012 (L.R.6/2012, art. 13).
Finas a su mese de nadale s'ufìtziu at a èssere operativu in su Comune capofila ebbia, sa chenàbura mangianu dae sas 9 a sas duas (h 14,00).

28/02/16

Resumu de su cunvegnu "Limba faeddada, limba bia"

Chenàbura 26 in Casteddu s'est fatu su cunvegnu intituladu "Limba faeddada, limba bia", aparitzadu dae sa Regione Sardigna pro faeddare de polìtica linguìstica.
Nch'aiat coladu bona chedda de tempus dae s'ùrtima borta chi sas realidades impignadas in s'amparu de sa limba sarda si fiat addobiadas pro cumprèndere mègius ite benidore podet tènnere sa limba sarda in tempos de dificultades mannas, de gherras intestinas, de desertificatzione linguìstica e de disamore causadu dae totu sos problemas internos e esternos.
S'atopu est istadu a totu die, cun interventos chi ant postu in evidèntzia sa netzessidade de  unu traballu "sena gherras" (Anthony Muroni, diretore de L'Unione Sarda), in ue "totu sos chi tenent amore pro su sardu traballent paris" (Marco Murgia, cussigeri comunale de Casteddu).
Si est beru chi "intelletuales meda cunsìderant sa limba (sarda) una cosa pagu elegante" (Cristiano Erriu, assessore de sos Entes locales) e no sunt istados bonos a la difèndere, est beru finas chi serbit un'impignu craru dae parte de sos polìticos, chi bortas meda "no ant dadu importu a sa limba, e si sa polìtica non creet in sa limba isetu non bi nd'at. Si s'isvilupu econòmicu lu faghimus in sardu, sas cosas càmbiant" (Bachisio Bandinu).
In belle totu sos interventos (foras de carchi boghe isolada) s'est evidentziada sa netzessidade de tènnere una limba iscrita chi siat a costàgios de sos limbàgios locales, ca sa limba est in dificultade manna "e peruna lege la podet sarvare, si non b'at voluntade de lu fàghere" (Carlo Sechi,  diretore Obra cultural de L'Alguer).
Una die profetosa, de riflessione e de bonos propòsitos,  chi at postu in evidèntzia chi, si cherimus traballare a beru pro nde pesare sa bancarruta de sa limba, "tocat a pensare comente serbidores de un'idea chi andat prus a largu chi non nois" (Ignazio Putzu, universidade de Casteddu).
Ùnica peca de una die positiva meda est istada s'assèntzia de su presidente Pigliaru, impignadu in àteras atividades istitutzionales. Totus isetaìamus de l'intèndere finas dae issu, chi s'amparu de sa limba nostra est una chistione polìtica importante.
Isperamus pro àteras bortas e cun novas bonas nàschidas dae sos impignos leados chenàbura dae totu sos polìticos presentes.
Abbàida su servìtziu de Videolina
Leghe su comunicadu de sa RAS


23/02/16

"Limba faeddada, limba bia" - Un'addòbiu in Casteddu

Chenàbura 26 de freàrgiu 2016 dae sas 9 e mesa de mangianu in Casteddu (sala anfiteatru, carrera Roma 253) s'at a fàghere un'addòbiu pro faeddare de polìtica linguìstica.
Est una manera de si cunfrontare intre tantos mundos chi non semper si sunt cumpresos a pare e chi forsis isetant rispostas a sas tantas preguntas in contu de promotzione de sa limba sarda.
Ant a èssere presentes operadores linguìsticos, giornalistas, mastros de iscola, professores de universidade, espertos de cultura sarda chi s'ant a cunfrontare cun su mundu de sa polìtica e in manera particulare cun s'assessore a sa Cultura Claudia Firino e cun s'assessore de sos Entes Locales Cristiano Erriu.
Sos congruos los at a fàghere su presidente de sa Regione Francesco Pigliaru.

13/01/16

Sos giaponesos cantende a tenore

Foto: http://www.unionesarda.it/multimedia/
In su mese de làmpadas una troupe de giaponesos fiat andada a Ollolai pro documentare sas bellesas de Sardigna e pro faeddare de su cantu a tenore, inseridu in su 2005 in sos patrimònios immateriales de s'umanidade dae s'UNESCO. Sa troupe traballaiat pro unu programma chi si narat "The Sekai Isan" ('Patrimòniu Mondiale').
O cussu o non cussu, in custas dies est girende in Rete unu vìdeu chi mustrat bator giaponesos cantende a tenore. Est unu pagu diversu dae su tenore chi connoschimus (b'at finas una fèmina), però cheret signaladu pro su fatu chi custa mùsica traditzionale nostra est otenende riconnoschimentos in totu su mundu.
Giai in su 2008 sos americanos Douglas Paisley, Gideon Crevoshay, Avery Book e Carl Linich aiant formadu su "Tenore de Aterue", a pustis de bator annos de istùdiu pro cumprèndere sos mecanismos de custu cantu antigu e misteriosu. Custu tenore est bènnidu a Sardigna in su 2013 e at cantadu in Crabas paris cun su cuncordu "Sas Bator Colonnas" de Iscanu, comente aìamus signaladu in s'artìculu de su 14/06/2013 (leghe).

31/12/15

Bonu 2016 a totus!

S'Ufìtziu Limba Sarda de Pianalza e Montiferru Otzidentale àugurat a totus Bonu 2016 e torrat gràtzias a totu sos letores de custu blog! Augùrios mannos e a un'annu como cun salude!!!

30/12/15

Ischedas a fumetos pro imparare a faeddare in sardu

Bortas meda cumbinat de intèndere gente narende "Io capisco bene il sardo ma non sono capace di parlarlo perchè nessuno me l'ha insegnato". Nos càpitat, comente operadores, de pensare a ite si podet fàghere pro agiudare custa gente chi cheret faeddare sa limba sua ma timet a bi provare.
No est fàtzile, ca testos non si nd'agatat e tocat a s'imbentare su materiale dae bellanou.
In Nughedu (Santa Vittoria) ocannu amus provadu a isperimentare unu cursu de base pro chie s'est acurtziende a sa limba sarda pro sa prima borta. Sunt 6 letziones in Power Point cun sos elementos de base (si presentare, saludare, dies e meses, etc.) e esertzìtzios cullegados. Podet èssere un'incomintzu pro chie si cheret improntare a faeddare in sardu pro sa prima borta.
Las publicamus in versione Pdf in casu chi calicunu tèngiat praghere de las impreare pro imparare a àtere sa limba bella nostra.

Bosa - Sa nàschida de Deus contada in sardu

Su 6 de ghennàrgiu 2015 (die de sos Tres Res) in Bosa b'at un'eventu de non pèrdere: su presèpiu animadu e sa rapresentatzione de sa Natividade in limba sarda.
S'eventu est aparitzadu dae sa Consulta de sos Giòvanos paris cun s'assòtziu teatrale-culturale Sas Comares chi dae annos meda est traballende pro valorizare sa limba istòrica nostra.
Sos oràrios de sas manifestatziones sunt sos chi sighint:
- h 11,00: domos e magasinos de sa zona antiga ant a ospitare artigianos e produtores de màndigos e binos locales.
- h  18,00: rapresentatzione de sa Natividade in limba sarda (a cura de s'assòtziu teatrale-culturale Sas Comares).
Pro carchi informatzione in prus bos podides cullegare a sa pàgina Facebook de s'eventu.