30/11/14

"Cando si pesat su bentu..." - Resurtados de su cunvegnu aparitzadu dae Fondazione Sardinia

Fotografia de Micheli Ladu
Dae su matessi logu in ue amus bidu s'iscuru provamus a fàghere essire sa lughe.
Si podet sintetizare gosi, su pensamentu fatu dae sa Fondazione Sardinia cando at detzisu de fàghere unu cunvegnu de sardu in sardu pròpiu in su Palatzu Règiu de Casteddu, e in una die chi ammentat momentos iscurosos pro sa Sardigna: su 28 de santandria. In cussas matessis dies in su 1847 sa Sardigna at pèrdidu sa sovranidade.
S'atopu, organizadu pro tratare de sa ratìfica de sa Carta europea e de sas lìnias noas de sa polìtica linguìstica regionale, est istadu veiculadu belle totu in sardu e si podet definire unu momentu istòricu ca de seguru cussu palatzu (sìmbulu de sa dominatzione piemontesa in Sardigna) non solu no aiat bidu mai cunvegnos fatos in sardu, ma forsis mancu gente faeddende in sardu intro de sos muros suos.
A s'atopu b'at partetzipadu senadores, cussigeris, assessores e funtzionàrios regionales, responsàbiles de assòtzios e ativistas de cabu de susu e de cabu de giosso. Bi fiat finas sa diretora noa de su Servìtziu Limba Sarda, chi cun sos operadores at faeddadu deretu in sardu.
Su clima fiat de diàlogu e de "fraternidade". "O nois nos cumportamus che frades (in contu de limba) - at naradu Salvatore Cubeddu (diretore de Fondazione Sardinia) aberende sos traballos - o sa limba si nche morit. Pro pòdere isperimentare caminos noos bi cheret totu s'acordu possìbile intre nois".
Difatis sos tempos, pro sa limba istòrica nostra, sunt crìticos meda. Dipendet dae s'impignu nostru de la fàghere bìvere o mòrrere, comente at naradu Paolo Zedda (Rossomori) chi at presentadu sas lìnias de polìtica linguìstica de sa Regione: impignu pro sa ratìfica de sa Carta europea; modìficas a s'Istatutu (ca cheret craridu mègius chi sa Sardigna tenet ispetzifitzidade linguìstica); modìficas a sa lege 26/1997 ca in contu de iscola est difetosa. Faeddende de custu, Zedda at leadu s'impignu de fàghere essire intro de pagu tempus una lege pro su sardu in iscola, e at promissu istantziamentos de cabbale pro ocannu chi benit.
Su senadore de Sel Luciano Uras at postu in evidèntzia chi in Itàlia e in Europa est creschende sa voluntade "accentratrice", e si sa Regione cheret dare unu signale de cambiamentu in sos raportos cun s'Istadu, non b'at mègius cosa de sa limba pro dare signale de batalla.
Finas Roberto Cotti (senadore de M5S) at faeddadu de sa netzessidade de difèndere sa limba nostra pro fàghere a cumprèndere chi semus unu pòpulu e tenimus un'identidade natzionale nostra. "A gherrare pro sa limba - narat - est a gherrare pro s'autodeterminatzione nostra".
Franciscu Sedda (PdS) at naradu una veridade chi in custos meses est bènnida a conca a gente meda: "In custa legisladura b'at partidos indipendentistas e sovranistas chi, si no òperant unu cambiamentu, si giogant sa credibilidade". Sedda puru faeddat de unidade ("Semus in unu momentu istòricu, non nos devimus lassare dividire") e de s'importàntzia de tènnere una limba natzionale mancari amparende totu sos limbàgios locales.
Impignos a amparare sa limba nostra, duncas, e a pònnere resursas in sa lege finantziària de ocannu chi benit. E signales de paghe dae totus ca "sa gente non devet nàrrere chi semus semper chertende" e "devimus mustrare chi nois Sardos semus bonos a resonare" comente at naradu Oreste Pili (presidente de s'Acadèmia de su Sardu).
"Dae oe si càmbiat istrada" at naradu Salvatore Cubeddu in sos concruos, e forsis custu 28 de santandria at a abarrare in s'istòria de sa limba sarda comente unu momentu de cambiamentu.
Nois isperamus chi si siat pesende a beru su bentu de sa cundivisione e de su diàlogu intre totu sas fortzas chi traballant pro sa limba sarda. Si custu est beru, nois semus prontos a bentulare.
Non siat chi nos càpitet comente narat su ditzu chi "si andat su bentu e non bentùlas, de istare in s'argiola ti nd'isbulas".

Nessun commento:

Posta un commento

Nota. Solo i membri di questo blog possono postare un commento.